Afirmatie halucinanta care zguduie lumea stiintifica: Universul nu are nici inceput, nici sfarsit


Este oare posibil ca Universul sa nu aiba nici inceput si nici sfarsit, iar timpul sa se intinda in trecut la infinit, fara sa fi avut loc celebrul Big Bang, explozia initial care se crede ca a reprezentat inceputul continuum-ului spatiu-timp?

Inedita idee este posibila ca o consecinta a asa-numitei teorii a “Universului Curcubeu”, teorie care sustine ca efectele gravitatiei asupra timpului si spatiului sunt resimtite diferit de variatele lungimi de unda ale luminii existente in curcubeu (ROGVAIV).

Conform relatarilor din publicatia Scientific American, teoria gravitatiei curcubeu a fost propusa in urma cu cativa ani ca o posibila si necesara etapa a unificarii principalelor teorii din fizica – teoria relativitatii generale (care se ocupa de corpurile mari) si respectiv mecanica cuantica (fizica particulelor subatomice), intr-o teorie generala.

Aceasta idee nu reprezinta o teorie completa care sa descrie efectele cuantice asupra gravitatiei si nu este acceptata de multi oameni de stiinta. Cu toate acestea, fizicienii au aplicat acest concept chestiunii privind nasterea Universului si au ajuns la concluzia ca daca teoria gravitatiei curcubeu este adevarata, chestiunea originii spatiu-timpului ar fi cu totul diferita fata de varianta consacrata, cea a Big Bang-ului sau a exploziei primordiale.

Conform teoriei relativitatii generale a lui Einstein, corpurile masive curbeaza spatiu-timpul din jurul lor, astfel incat orice particula sau obiect care calatoreste prin spatiu-timp, inclusiv fotonul, se deplaseaza pe o traiectorie curba. Modelul standard al fizicii sustine ca aceasta traiectorie este independenta de energia particulei care circula prin spatiu-timp, insa in cazul teoriei gravitatiei curcubeu, traiectoria particulei este direct influentata de energia acesteia!

Ce spun cercetatorii?

Adel Awad de la Center for Theoretical Physics at Zewail City of Science and Technology din Egipt sustine ca “particulele cu energii diferite ar exista in diferite continuumuri spatiu-timp si in campuri gravitationale diferite“.

Culoarea luminii este determinata de frecventa ei si luand in calcul ca diferite frecvente corespund unor diferite niveluri energetice, particulele de lumina de diferite culori s-ar deplasa pe traiectorii usor diferite prin spatiu-timp, in functie de energia lor.

Efectele ar fi de obicei foarte mici, astfel incat nu am putea sesiza diferentele in observatiile astronomice obisnuite. Insa in cazuri de energii extreme, spre exemplu in cazul particulelor emise in exploziile de raze gamma, aceste diferente ar putea fi detectabile. In astfel de situatii, fotoni de diferite lungimi de unda emisi de aceeasi explozie de radiatii gamma ar ajunge la Pamant la intervale de timp usor diferite, dupa ce au strabatut cale de miliarde de ani lumina Universul avand traiectorii usor diferite.

Deocamdata nu dispunem de nici o dovada clara ca asa stau lucrurile“, a comentat si Giovanni Amelino-Camelia, fizician la Universitatea Sapienza din Roma, care a studiat aceasta teorie. Observatoarele moderne ajung insa abia acum la sensibilitatea necesara pentru a masura astfel de efecte, iar in viitorul apropiat aceasta ipoteza va putea fi verificata.

Energiile extreme necesare pentru a evidentia efectul gravitatiei curcubeu sunt rare in Universul de azi, insa erau dominante in Universul tanar si mult mai dens, iar acest lucru poate contrazice radical teoria general acceptata cu privire la nasterea Universului. Adel Awad si colegii sai au identificat astfel doua posibile modele de nastere a Universului, in functie de mici diferente din interpretarea ramificatiilor generate de teoria gravitatiei curcubeu.

Intr-unul dintre scenarii, daca dam timpul inapoi, Universul devine din ce in ce mai dens, apropiindu-se de o densitate infinita, fara a atinge insa niciodata o astfel de valoare. In celalalt scenariu, pe masura ce ne intoarcem in timp Universul ajunge la o densitate extrem de mare dar finita, iar apoi devine plat. In nici unul dintre aceste variante nu exista o singularitate – un moment in timp in care Universul are o densitate infinita – adica cu alte cuvinte un Big Bang.

Acest rezultat este, desigur, foarte interesant pentru ca in toate celelalte modele cosmologice exista o singularitate“, precizeaza Adel Awad. Aceste concluzii ar putea sugera ca Universul nu are de fapt niciun inceput, iar timpul se deruleaza in trecut la infinit.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.