DECEMBRIE 1989

1 decembrie. Cehoslovacia. Milos Jakes este exclus din P.C.C.
R.D.G. Parlamentul decide abolirea prevederii constituţionale privind rolul conducător al partidului comunist.
2-3 decembrie. Malta. Se desfăşoară întâlnirea la nivel înalt între George Bush şi M.S.Gorbaciov, unde se discută probleme referitoare la dezarmare, cooperare, situaţia internaţionalăetc. Preşedintele American şi-a exprimat susţinerea pentru politica de perestroika:Puteţi fi sigur că aveţi de-a face cu o Administraţie americană şi un Congres care doresc ca reformele dumneavoastră să reuşească dar şi-a manifestat şi interesul faţă de evoluţiile din Estul Europei.
3 decembrie. Cehoslovacia. Se constituie un nou guvern în care conducerile a cinci ministere (din 20) nu mai sunt conduse de comunişti. Opoziţia nu este de acord cu noua componenţă, Forumul civic solicitând constituirea unui veritabil guvern de coaliţie.
R.D.G. Plenara C.C. al P.S.U.G. hotărăşte excluderea din Comitetul Central şi din partid a lui Erich Honecker şi a altor colaboratori, în frunte cu fostul prim-ministru Willy Stoph; întreaga conducere a partidului demisionează.
4 decembrie. U.R.S.S. La Moscova, cu prilejul întâlnirii la nivel înalt a conducătorilor statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, între Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov are loc un schimb dur de replici, preşedintele român insistând pentru organizarea unei întâlniri a reprezentanţilor partidelor comuniste, cu participare sovietică, şi pentru sporirea de către Uniunea Sovietică a livrărilor de materii prime, în special petrol şi gaz metan.
Cehoslovacia. Manifestanţii scandează: Afară cu comuniştii!, Fără comunişti!, Ruşine!, Mafia!, Plecaţi!
5 decembrie. U.R.S.S. La Moscova, au loc discuţii între Petăr Mladenov şi Mihail Gorbaciov, proaspătul lider bulgar declarând că în ţara sa toată lumea, cu excepţia unei pături subţiri a populaţiei, susţine cu căldură perestroika.
Mihail Gorbaciov, la Moscova, poartă discuţii cu Hans-Dietrich Genscher; ministrul de Externe vest-german dă asigurări că Germania unificată va respecta principiile cuprinse în Actul final al Conferinţei de la Helsinki din 1975.
6 decembrie. U.R.S.S. Mihail Gorbaciov abordează cu François Mitterand, la Kiev, probleme referitoare la situaţia politică din estul Europei.
R.D.G. Egon Krenz demisionează din funcţiile de preşedinte al Consiliului de Stat şi al Consiliului Apărării al R.D.Germane.
7 decembrie. Bulgaria. Grupările independente se unesc în cadrul Uniunii Forţelor Democrate, condusă de Jelio Jelev, care militează pentru democraţie de tip occidental.
R.D.G. La Masa Rotundă participă 14 partide şi grupări politice de opoziţie, alături de reprezentanţii P.S.U.G..La scurt timp, este dizolvată poliţia politică S.T.A.S.I.
Cehoslovacia. Premierul Ladislau Adamec îşi prezintă demisia.
Ungaria. Presa din Budapesta publică textul scrisorii lui Matyas Szurös către Nicolae Ceauşescu; printre altele, preşedintele interimar al Ungariei îi cere lui Ceauşescu să intervină pentru ca ameninţările împotriva preotului reformat Lászlo Tökes şi a familiei sale să înceteze.
8 decembrie. R.D.G. Congresul extraordinar al Partidului Socialist Unit din Germania îl alege pe Gregor Gysi, un tânăr avocat, de 41 de ani, în funcţia de preşedinte al partidului. În acelaşi cadru, primul-ministru Hans Modrow se pronunţă pentru un stat R.D.G. suveran şi socialist.
9 decembrie. România. Direcţia de Informaţii Externe raportează că în Ungaria se pregătesc acţiuni pentru destabilizarea situaţiei interne din România şi că Budapesta are intenţia să provoace incidente de graniţă.
10 decembrie. Cehoslovacia. Se constituie guvernul condus de M. Calfa (în urma demisiei lui Adamec), în cadrul căruia majoritari nu mai sunt comuniştii.
La postul de radio „Europa Liberă”, Mircea Carp anunţă că Liga anticomunistă română, organizaţia românilor refugiaţi în Ungaria, face apel la toţi românii să condamne nerespectarea drepturilor omului în România.
11 decembrie. Cehoslovacia. Gustáv Husák este înlocuit din funcţia de preşedinte al ţării.
13 decembrie. Polonia. La chemarea Solidarităţii, sunt trase sirenele şi clopotele, marcându-se astfel 9 ani de la decretarea stării de asediu.
Todor Jivkov este înlăturat din Comitetul Central şi din rândul membrilor de partid.
14 decembrie. România. La Iaşi are loc o primă încercare de destabilizare a regimului Ceauşescu, când câteva persoane, în numele Frontului Popular Român, au iniţiat un miting de protest în Piaţa Unirii.
Timişoara. 30-40 de enoriaşi ai Bisericii reformate se adună în faţa casei parohiale a lui László Tõkés pentru a împiedica evacuarea pastorului. Pentru a nu inflama situaţia, colonelul Ion Deheleanu, şeful Miliţiei judeţene, propune lui Radu Bălan, prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid Timiş, să oprească acţiunea de evacuare.
15 decembrie. România. În faţa casei lui László Tőkés, din Timişoara grupuri de enoriaşi protestează împotriva deciziei judecătoreşti de evacuare a pastorului în altă localitate. Pe parcursul zilei, numărul protestatarilor creşte. La Timişoara soseşte Denis Currie, secretar II al Ambasadei S.U.A. în România, care încearcă să ia legătura cu László Tőkés. Seara, în zona casei parohiale sosesc primarul Timişoarei, Petre Moţ şi secretarul cu probleme organizatorice al Comitetului Municipal de Partid, care dau asigurări lui László Tőkés că nu va fi evacuat.
16 decembrie. Iugoslavia. Este dată publicităţii „versiunea de lucru” a declaraţiei Congresului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia ce urma să se desfăşoare peste puţin timp. În document se preconiza renunţarea la socialismul autoritar, libertatea omului mai presus de orice, egalitatea în drepturi naţionale, egalitatea dintre popoare, naţionalităţi şi minorităţi în Iugoslavia.
România. La Timişoara, numărul celor adunaţi în zona casei parohiale a lui László Tõkés creşte la câteva sute de persoane, majoritatea nemaifiind enoriaşi reformaţi, ci cetăţeni ai Timişoarei, de diferite etnii şi confesiuni. În acea după-amiază izbucnesc manifestările antidictatoriale şi anticomuniste; demonstranţii se îndreaptă spre diverse puncte ale oraşului pentru a chema oamenii la revoltă.
În Piaţa Maria se strigă lozinci antidictatoriale şi cu caracter social. Manifestanţii încep să intoneze imnul Deşteaptă-te, române, scris de Andrei Mureşeanu la 1848, Timişoara devenind detonatorul revoluţiei române. Sunt trimise trupe de Armată, Miliţie, Securitate pentru a dispersa mulţimea; demonstranţii sunt bătuţi şi arestaţi în aceeaşi noapte şi în dimineaţa următoare. Se dau lupte în adevăratul sens al cuvântului; mulţi demonstranţi sunt arestaţi.
Cluj. Este transmis ordinul M.Ap.N pentru a fi constituite grupe operative la marile unităţi. La orele 24:00, grupele operative constituite intră în activitate.
17 decembrie. Ungaria. Partidul Socialist Ungar (fost comunist), redus în urma numeroaselor demisii la numai 65 000 de membri, adoptă un nou statut şi îl alege ca preşedinte pe Gyula Thurmer.
România. Demonstraţie de forţă a armatei. Mulţimea se adună în centrul oraşului Timişoara.
Informat că revolta nu poate fi controlată şi înfrântă, Nicolae Ceauşescu dă ordin să se deschidă foc împotriva manifestanţilor; ordinul este dus la îndeplinire, căzând primii martiri ai Revoluţiei din România. Se înregistrează 63 de morţi şi 224 de răniţi. Referitor la persoanele arestate s-a comunicat că în perioada 16-22 decembriue 1989 au fost reţinute 978 de persoane, dintre care cea mai mare parte a arestaţilor a avut loc în această zi de 17 decembrie. În noapte acestei zile, Nicolae Ceauşescu convoacă o şedinţă specială a Comitetului Politic Executiv; rămâne în istorie ca cea mai scelerată şi cinică comportare a tiranului, gata să pornească împotriva propriului popor, aducându-le de altfel critici generarilor Vasile Milea, Tudor Postelnicu şi Iulian Vlad deoarece nu au executate ordinele sale de a trage în demonstranţi: N-am crezut că veţi trage cu gloanţe oarbe. Asta e ca o ploaie. Cei care au pătruns în clădirea partidului nu ar fi trebuit să iasă din clădire în viaţă! Huliganii ar trebui ucişi, nu doar bătuţi. Nu înfrângeţi un duşman cu predici popeşti, ci dându-i foc!
18 decembrie. România. Nicolae Ceauşescu pleacă în vizită oficială în Iran, lăsându-i la conducerea ţării pe Elena Ceauşescu, Emil Bobu şi Manea Mănescu.
În seara acestei zile, în Timişoara conflictele şi arestările continuă, se înregistrează 8 morţi şi 23 de răniţi.
Pe scările din faţa Catedralei Mitropolitane este împuşcat în cap Leia Sorinel Daniel.
În faţa Catedralei se adună mai mulţi tineri şi copii, se aprind lumânări în memoria victimelor din seara precedentă, se cântă colinde şi să strigă lozinci anticeauşiste.
Din ordinul Elenei Ceauşescu, cadavrele a 44 de revoluţionarilor timişoreni sunt aduse, în ascuns, la Bucureşti, şi arse la Crematoriul “Cenuşa” . Cenuşa lor a fost aruncată într-o gură de canal din comuna Popeşti-Leordeni.
Ungaria. Au loc două manifestaţii în Budapesta, una în Piaţa Eroilor şi alta în faţa Ambasadei României, la care este condamnat regimul politic din România şi se cere respectarea drepturilor omului.
19 decembrie. R.D.G. Cancelarul german Helmut Khol participă la un uriaş miting în oraşul Dresda, unde este aclamat ca un erou al unirii celor două state germane.
România. Au loc manifestaţii de protest şi greve ale muncitorimii timişorene la întreprinderile „6 Martie”, „Azur”, „Elba”, „Solventul”. Este momentul în care muncitorii strigă: Armata e cu noi!
Bruxelles. Are loc întîlnirea miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre ale Comunităţii Economice Europene care dau publicităţii următoarea declaraţie: Miniştrii Afacerilor Externe ai celor 12 au luat cunoştinţă, cu emoţie şi consternare, despre informaţiile referitoare la represiunea brutală şi violentă făcută de autorităţile române asupra manifestaţiilor populare. Condamnăm cu cea mai mare fermitatea atitudinea unui regim, care, întorcând spatele la toate angajamentele la care a subscris în materie de drepturi ale omului în cadrul C.S.C.E., nu ştie decât să reprime prin forţă aspiraţiile legitime ale poporului român la libertate. Comunitatea şi-a manifestat deja, în diferite moduri, mai ales prin suspendarea negocierilor unui acord de colaborare economică, dezaprobarea faţă de regimul care se află în România. Comunitatea îşi rezervă dreptul să ia măsurile corespunzătoare, în funcţie de evoluţia situaţiei din această ţară.
20 Decembrie. România. Balconul Operei din Timişoara devine centrul Revoluţiei. Se constituie un Comitet de iniţiativă al revoluţionarilor/ Comitet Cetăţenesc şi Frontul Democrat(ic) Român. Primii lideri ai Revoluţiei timişorene, Lorin Fortuna, Ioan Chiş, Claudiu Iordache, Nicolae Bădilescu, îşi exprimă la microfon opiniile. Este declarată greva generală. Timişoara este declarat primul oraş liber din România.
Într-o intervenţie televizată şi radiodifuzată, Nicolae Ceauşescu, întors în ţară după vizita din Iran, se adresează populaţiei declarând că evenimentele de la Timişoara sunt opera unor „huligani”, “grupuri fasciste şi antinaţionale”, scopul acestora fiind, acela de a distruge independenţa, integritatea, de a opri cursul dezvoltării socialiste a României, de a întoarce România înapoi sub dominaţia străină, de a lichida dezvoltarea a patriei noastre.
21 decembrie. Timişoara. În jurul orei 9, din balconul Operei este citită Proclamaţia Frontului Democratic Român.
Bucureşti. În jurul orei 12, are loc un miting; sunt aduşi oameni din întreprinderi şi aşezaţi potrivit planului dinainte stabilit, cu panouri pe care erau scrise lozincile : “Condamnăm cu fermitate trădătorii şi vânzătorii de ţară!”, “ România a ales/ Socialism, pace, progres!” sau “Stima noastră şi mândria, Ceauşescu-România!”, Ceauşescu, sperând în obţi-nerea adeziunii populaţiei faţă de politica sa. Nicolae Ceauşescu ia cuvântul, însă, pe lângă lozincile cunoscute, în mulţime se fac auzite fluierături şi huiduieli. Este începutul Revoluţiei la Bucureşti.
Pentru a interveni la unele obiective din Capitală şi pentru apărarea sediului C.C., se solicită intervenţia ofiţerilor elevi ai Academiei Militare. În seara acestei zile, revoluţionarii concentraţi în faţa hotelului Intercontinental înfruntă cu eroism forţele de represiune. În special în jurul baricadei. Represiunea ia un caracter extrem de violent, sunt ucise 50 de persoane, 462 rănite, iar 1.245 sunt arestate.
În seara acestei zile, a avut loc ultima teleconferinţă a lui Nicolae Ceauşescu .
22 decembrie. România. În jurul orei 7:30 coloanele de muncitori de pe marile platforme industriale-Pipera, Republica, I.M.G.B. (Între-prinderea de Maşini Grele Bucureşti) ş.a. se îndreaptă spre centrul capitalei. La orele 8:30-9:00 are loc o şedinţă fulger la care participă generalul Milea, generalul Vlad, Constantin Dăscălescu, Emil Bobu şi alţii, iar Nicolae Ceauşescu ordonă aducerea unor unităţi de tancuri în Bucureşti.
La orele 9:25-9:35, generalul Vasile Milea se sinucide prin împuşcare. Actul lui Vasile Milea marca prin sacrificiul de sine, semnal rupturii totale între armată şi a comandantului suprem.
Generalul Victor Stănculescu se prezintă la sediul C.C. unde Ceauşescu îi ordonă să preia comanda Armatei. Nicolae Ceauşescu decide introducerea Stării de necesitate în întreaga ţară. Piaţa Universităţii din Bucureşti este ocupată de zeci de mii de bucureşteni care scandează Jos Ceauşescu!.
Nicolae Ceauşescu încearcă să se adreseze, cu o portavoce, mulţimii din Piaţa Palatului însă este întâmpinat cu huiduieli, fluierături, scandări. Primii manifestanţi pătrund în sediul C.C.
Generalul Stănculescu dispune che-marea elicopterelor pentru evacuarea cuplului prezidenţial.
Soţii Ceauşescu şi doi ofiţeri de Securitate din garda personală fug din sediul C.C. al P.C.R. cu un elicopter.
Revoluţionarii pătrund în sediile instituţiilor de Radio şi TV. Este transmis în ţară şi în lumea întreagă, primul comunicat privind victoria revoluţiei române.
Prin fuga lui Nicolae Ceauşescu din clădirea-simbol a comunismului românesc, rolul conducător al Partidului Comunist Român încetează.
În jurul orei 18:00, cuplul Ceauşescu este arestat şi depus într-o unitate militară din Târgovişte.
La ora 18:20, în Piaţa Palatului din capitală se deschide focul de către persoane neidentificate. Începe diversiunea armată. Unităţile militare din piaţă deschid focul împotriva locurilor care prezentau guri de foc. De asemenea, se ordonă deschiderea focului împotriva tuturor ţintelor aeriene, nenotificate.
Se constituie Consiliul Frontului Salvării Naţionale prezidat de Ion Iliescu. Seara târziu, Ion Iliescu prezintă, prin intermediul televiziunii, „Comunicatul către ţară” al C.F.S.N., care aduce la cunoştinţa opiniei publice că: În acest moment de răscruce am hotărât să ne constituim în Frontul Salvării Naţionale, care se sprijină pe armata română şi care grupează toate forţele sănătoase ale ţării, fără deosebire de naţionalitate, toate grupările care s-au ridicat cu curaj în apărarea libertăţii şi demnităţii în anii tiraniei totalitare.
Au loc lupte de stradă în principalele oraşe din România. În perioada 16-22 decembrie situaţia centralizatoare a victimelor era următoarea: la Sibiu sunt ucise 6 persoane iar 19 sunt rănite, în Municipiul Cluj şi-au pierdut viaţa 26 de persoane, toate prin plăgi împuşcate şi au fost rănite alte 57 de persoane. La Târgu Mureş, numărul total al răniţilor până în 22 decembrie a fost de 73, iar 7 persoane au decedat în cadrul altercaţiilor dintre organele de ordine şi demonstranţi. Până la această dată, în Timişoara s-au înregistrat un număr de 70 de morţi, circa 355 de răniţi şi peste 900 de arestaţi. În Lugoj se înregistrează 2 răniţi şi 2 morţi, în Cugir 3 morţi şi 42 de răniţi, în Cisnădie 2 morţi şi 11 răniţi, Caransebeş 2 morţi şi 13 răniţi, iar în Turda o persoană decedează. În capitală, numărul morţilor este de 54, iar al răniţilor este de 658.
23 decembrie. În jurul orei 3:30 are loc incidentul din faţa Centrului de Calcul al M. Ap. N. în care este implicată coloana de autobuze aparţinând Academiei Militare Tehnice.
La ora 6:30 are loc incidentul de la Otopeni prin care o subunitatea de elevi ai Şcolii de Securitate din Câmpina este întâmpinată cu foc de către militarii din sistemul de apărare al aeroportului. Este cea mai gravă acţiune de diversiune armată sau greşeală profesională.
Ion Iliescu declară pe postul de Televiziune că în funcţia de Ministru al Apărării Naţionale a fost numit generalul Nicolae Militaru şi că Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost reţinuţi şi se află sub pază militară.
24 decembrie. Este proclamată victoria Revoluţiei.
Ion Iliescu semnează Hotărârea de constituire a Tribunalului Militar Excepţional, cu misiunea de a proceda de urgenţă la judecarea faptelor comise de CEAUŞESCU NICOLAE şi CEAUŞESCU ELENA, considerate a fi fost deosebit de grave.
La televiziune, la orele 19.00 este prezentat noul drapel al României (tricolorul fără stemă).
25 decembrie. Soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt judecaţi într-un proces sumar de Tribunalul Militar Excepţional, condamnaţi la moarte şi executaţi prin împuşcare la ora 14.50. În seara zilei de 25 decembrie se anunţă la Radio şi Televiziune că a avut loc procesul lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu, comunicatul încheiându-se cu următoarele: Pentru crime grave, săvârşite împotriva poporului roman şi al României, inculpaţii Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost condamnaţi la moarte şi confiscarea averii. Sentinţa a rămas definitivă şi a fost executată”. Capetele de acuzare au fost: genocid- peste 60 000 de victime; subminarea puterii de stat prin organizarea de acţiuni armate împotriva poporului şi a puterii de stat; infracţiunea de distrugere a bunurilor obşteşti, prin distrugerea şi avarierea unor clădiri, explozii în oraşe etc; subminarea economiei naţionale. Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română.
26 decembrie. La scurt timp după miezul nopţii, se prezintă un rezumat al casetei cu procesul lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, din care lipsea însă execuţia.
Acţiunile teroriste se diminuează în intensitate.
Sunt emise primele decrete ale Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind abrogarea unor legi, decrete şi acte normative, privind trecerea în componenţa Ministerului Apărării Naţionale a Departamentului securităţii statului şi a altor organe din subordinea Ministerului de Interne.
Se formează primul guvern provizoriu în cadrul căruia Petre Roman este numit în funcţia de prim-ministru.
De asemenea, la iniţiativa unui grup de tineri se constituie Frontul Democratic Studenţesc, transformat peste câteva zile în Liga Studenţilor.
27 decembrie. Bucureşti. Se desfăşoară prima şedinţă plenară a Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Ion Iliescu prezentând în sinteză activitatea consiliului: emite decrete cu putere de lege şi decrete; numeşte şi revocă pe primul-ministru şi aprobă componenţa guvernului, la pro-punerea primului-ministru; nu-meşte şi revocă pe preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi pe procurorul general al republicii; reglementează sistemul electoral; numeşte comisia de elaborare a proiectului noii Constituţii; aprobă bugetul de stat; instituie şi conferă decoraţii; acordă gradele de general, amiral şi mareşal, graţierea şi comutarea pedepsei cu moartea; ratifică şi denunţă tratatele internaţionale; declară stare excepţională, mobilizarea generală sau parţială, precum şi starea de război.
Deasemenea, Consiliului Frontului Salvării Naţionale decretează: Numele ţării este România. Forma de guvernământ a ţării este Republică. Drapelul ţării este tricolorul tradiţional al României, având culorile aşezate vertical în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roşu.
28 decembrie. România. Se înfiinţează Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, avându-l ca preşedinte pe Corneliu Coposu. Se constituie Comitetul provizoriu al Uniunii Scriitorilor, preşedinte fiind Mircea Dinescu.
Cehoslovacia. Alexander Dubcek este ales preşedinte al Adunării Federale.
29 decembrie. România. Are loc prima şedinţă a guvernului provizoriu, condus de Petre Roman, primul guvern al României de după căderea comunismului.
Cehoslovacia. Václav Havel este ales preşedinte al Republicii, care va lua ulterior denumirea de Republica Federativă Cehă şi Slovacă.
30 decembrie. România. Un Grup de iniţiativă constituit din membri ai P.C.R. dă publicităţii, prin Televiziune, o declaraţie prin care salută victoria Revoluţiei populare. În România Liberă apare mesajul către români, adresat în preajma Anului Nou de către Ministrul francez de Externe, Roland Dumas, în care preciza: Din prima zi a Revoluţiei, Franţa, naţiunea-soră a României, a manifestat pentru ţara dumneavoastră tot sprijinul său moral şi tot ajutorul său material. Astăzi, poporul român a triumfat şi România este liberă.
Polonia. Parlamentul aboleşte rolul conducător al P.M.U.P. şi elimină din Constituţie clauzele care definesc ţara drept „stat socialist şi popular”.
31 decembrie. România. Prin decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale se stabilesc criteriile de constituire, organizare şi funcţionare ale Guvernului României. Printr-un alt decret este proclamat pluripartidismul pentru realizarea unei societăţi cu adevărat democratice în România, pentru asigurarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Sursa: Timisoara Express

Foto: RL

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.