lun. aug. 19th, 2019

Adevarul

Evenimentele care transforma lumea!

Cel mai mare pericol pe care-l implică globalizarea este dezumanizarea

8 min read

Preşedintele Filialei Cluj a Academiei Române, acad. Emil Burzo, consideră că internaţionalizarea învăţământului superior este una din modalităţile prin care o ţară răspunde la impactul globalizării, dar care respectă, în acelaşi timp, individualitatea unei naţiuni.

„Fără vizibilitatea culturii şi ştiinţei pe plan internaţional, o ţară nu există. Patriotismul, aşa cum sugera mitropolitul Andrei Şaguna, împlică, în principal, punerea în valoare a realizărilor naţionale, pe plan internaţional”, a subliniat academicianul Emil Burzo, într-o suită de comentarii făcute pentru cotidianul Făclia, despre procesul globalizării.

Din punctul de vedere al academicianului clujean, „cultura este un element fundamental al cunoaşterii. Graniţele dintre ţări au făcut ca în particular culturile să se definescă de multe ori numai în raport cu ele însele (…). O definiţie, dificil de dat, a procesului de globalizare, ar trebui să includă, printre elemente, extensivitatea (întinderea), intensitatea, viteza şi impactul (…).

Globalizarea are dimensiuni economice, sociale, politice, privind mediul ambiental, culturale şi ştiinţifice. Profesorul John Tomlinson de la Nottingham Trent University (SUA), autor al studiilor „Imperialism cultural” şi „Globalizare şi cultură” observă o dublă delimitare între cultură şi mondializare, considerând că „în contextul culturii moderne se află globalizarea, în centrul globalizării se află practicile culturale”.

Sensul real al globalizării poate fi evidenţiat numai în contextul cultural al epocii actuale, spune acad. Emil Burzo. Şi globalizarea influenţează modul în care comunitatea percepe cultura. ”Primatul dimensiunii economice a globalizării este evident incorect. Dacă ne raportăm în sensul general al noţiunii „cultură”, care cuprinde şi ştiinţa, primatul culturii este evident.

Apariţia unui tip specific de economie este condiţionată de gândirea care a generat-o. Înainte de evoluţia spectaculoasă a economiei, au fost cercetarea şi educaţia de care aceasta a beneficiat, iar ele aparţin segmentului cultural al societăţii”.

Academicianul Emil Burzo subliniază, în context, că libera circulaţie a informaţiilor, în condiţiile globalizării, ne impune să facem cunoscută cultura noastră. Este nevoie de o bună vizibilitate pe plan interaţional. „Să fim cetăţeni ai planetei fără să ne pierdem, însă, rădăcinile.

Tensiuni între universal şi individual pot apare şi în planul culturii. În contextul globalizării, fiecare dintre noi trebuie să-şi angajeze potenţialul de care dispune în cadrul tradiţiilor şi a propriei culturi, tot mai deschisă spre universalitate”.

O societate globalizată trebuie să fie multiculturală

Potrivit reprezentantului Academiei Române, problema principală suscitată de corelaţia cultură-globalizare este cea a identităţii culturale, a conservării acesteia. „O societate globalizată trebuie să fie multiculturală, fapt ce implică conservarea unor trăsături identitare.

Dreptul la o cultură autohtonă nu poate fi „reprimat” în contextul globalizării; probleme e doar ca noi să o putem exporta, să o facem competitivă pe plan continental”.

Globalizarea culturală se manifestă pregnant şi pe plan lingvistic. „Limba engleză acoperă, în prezent, comunicarea în aproape toate domeniile şi poate fi utilizată în aproape orice zonă geografică.

Acest fapt pare să facă şi primele victime: limbile cu mai puţini vorbitori nativi. Personal nu cred într-o unificare lingvistică, fenomen de altfel nedorit (…). Diversitatea lingvistică nu trebuie văzută ca un obstacol în calea comunicării între grupuri de oameni, ci ca o sursă de îmbogăţire spirituală şi materială.

În acest sens, Google a lansat proiectul Endangered Language Program (Programul Limbilor în Pericol) care îşi propune constituirea unei baze de date a peste 300 de limbi şi dialecte pe cale de dispariţie”, a evidenţiat acad. Emil Burzo.

Totodată, preşedintele Filialei Cluj a Academiei Române a arătat că în bazele de date Thomson Web of Science, Scopus sau Google Scholar se găsesc lucrările publicate de cercetători în aproximativ 18.000 de reviste apărute pe plan internaţional şi acreditate prin cerinţele de originalitate a rezultatelor, așadar calitatea lucrărilor publicate sau a cărţilor apărute în edituri de prestigiu.

În Thomson Web of Science, de pildă, sunt menţionate lucrări ştiinţifice publicate în 56 de reviste din ţară (cu profil umanist -10; matematică – 8; ştiinţe tehnice, fizică, chimie, medicină – câte 6; teologie – 4; agricultură şi ştiinţe economice – 3; mediu ambiant şi materiale – 2; psihologie – 1.

În Google Scholar sunt indexate lucrări publicate în aproximativ 100 de reviste româneşti. Baza de date Worldcat Identities menționează cărțile care se află în diferite biblioteci din întreaga lume, precum și audiența acestora. Aceste baze de date se constituie drept surse principale de documentare în antamarea unor teme de cercetare.

Plecând de la aceste baze de date, în condițiile globalizării s-a dezvoltat un nou domeniu științific, ”scientometria”, respectiv știința despre știință. Aceste baze de date, care includ și modul în care rezultatele șțtiințifice sunt preluate în literatura internațională, se fac clasificări privind valoarea unui cercetător, grup de cercetare, institute de învățământ superior ori de cercetare, sau țări.

0,40% din PIB-ul României pentru cercetare

Academicianul Emil Burzo a amintit că procentul din PIB alocat cercetării este de 3% în Austria și Germania, 2,5% în Franța, 1,21 % în Ungaria 0,40% în România și 0,3% în Republica Moldova. Cooperarea internațională pare a fi metoda cea mai eficientă de dezvoltare a cercetării în țările în care se manifestă o subfinanțare a activităților de cercetare.

Prin prisma publicațiilor apărute în anul 2018 în România, Austria, Ungaria, Republica Moldova, Armenia și Kazahstan, academicianul Emil Burzo a făcut o analiză a activității de cercetare. În anul precedent, în Austria au apărut 3.14 lucrări la 1.000 de locuitori, 1.17 în Ungaria, 0.81 în România, 0,44 în Armenia și între 0.16 – 0.18 în Republica Moldova și Kazahstan.

În România, se remarcă o creștere cu 20% a numărului de publicații cotate Thomson Web of Science, comparativ cu media anilor 2015-2017, aproximativ 60% din rezultate fiind obținute în cadrul unor colaborări internaționale.

Guvernul României încurajează publicarea rezultatelor cercetărilor în reviste de top, cu mare impact pe plan internațional. Astfel, o lucrare publicată în reviste de top se premiază cu 6.000 de lei. Sumele alocate de Executivul de la București pentru stimularea acestui proces se ridică la circa 20 de milioane de lei.

Raportat la numărul de publicații, primul loc între domeniile de cercetare este ocupat de medicină și farmacie.

În cazurile României și Austriei nu apar diferențe mari între producția științifică a unui număr mai mare de unități. Astfel, Academia Română apare cu 10% din totalul publicațiilor, iar pe locul al IX-lea, cu 4%, se situează Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Activitățile de cercetare sunt concentrate, în principal, în marile orașe ale țării, ca urmare a localizării unor importante unități de învățământ și cercetare. Bucureștiul domină cu 41,4% din totalul publicațiilor științifice și culturale, fiind urmat de Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Numărul de publicații normat la 1.000 de locuitori modifică însă situația, pe primul loc situându-se Cluj-Napoca cu 8,5 lucrări la 1.000 de locuitori.

În cazul unităților de învățământ, rezultatele cercetărilor exprimate prin numărul de publicații și citări este de cca 60% din punctaj, depinzând de metoda folosită. Spre exemplu, World University Ranking analizează calitatea învățământului, aspectul internațional ”publicații și citări”.

Best Global University Ranking pleacă de la performanțele academice, cercetare, reputație globală și regională. World University Ranking acordă 40% pentru reputația academică, 20% pentru citări, 10% pentru reputația angajatorului, iar 20% pentru raportul student pe facultate.

În România, aproape toate clasificările situează pe primele locuri Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnică București, Universitatea București, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza ” din Iași și Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București.

În privința unităților de cercetare, pe primele poziții se află Academia Română, Institutul de Științe Spațiale și Institutul de Fizică Atomică din București.

Cel mai mare pericol pe care-l implică globalizarea este dezumanizarea

Militanţii antiglobalizare susţin că procesul complex al globalizării, cu o dinamică variabilă, are mai multe consecinţe negative decât pozitive, prima fiind subminarea identităţii naţionale, prin impunerea voinţei grupărilor economico-financiare puternice.

Printre efectele negative ale globalizării sunt citate fragmentarea şi slăbirea coeziunii sociale; creşterea inegalităţilor pe plan intern şi extern; disoluţia sistemului clasic de ierarhizare a valorilor; proliferarea armamentului şi a crimei transnaţionale; sărăcirea valorilor culturale şi naţionale sub presiunea extinderii tehnicilor de informare şi comunicare.

Cel mai mare pericol pe care-l implică globalizarea este dezumanizarea unora dintre cei pe care valul ei îi înghite. Cultura tradiţională a societăţilor se preface în spectacol (gen McDonaldizarea). Cultura umanistă nu mai este luată drept un reper, un model. Omul globalizat trăieşte numai pentru producţie şi consum, fără cultură și fără conştiinţă.

Patru tipuri de fluxuri caracterizează globalizarea economică: de bunuri şi servicii (liberul schimb), de persoane (migraţia), de capital (pieţe financiare internaţionale) şi de tehnologie.

Una din consecinţele globalizării economice mai strânsa relaţie dintre dezvoltatorii aceleiaşi industrii din diferite părţi ale lumii (globalizarea unei industrii), dar acest proces generează şi o erodare evidentă a suveranităţii naţionale asupra sferei economice.

Stilul de viaţă american a fost preluat în mai toate marile aglomerări ale lumii. Principalul vector de însuşire a acestui stil globalizant a fost practicarea limbii engleze, ca urmare a dezvoltării domeniului informaticii.

Şi preponderenţa muzicii anglo-saxone, filmele americane (producţiile Hollywoodiene), serialele de televiziune, fast food-urile McDonald’s, KFC şi Burger King, exporturile masive de produse Coca-Cola, Levi’s, Nike, Microsoft, Apple, au asigurat preluarea stilului de viaţă american în lume. Globalizarea are numeroase elemente cu caracter utopic, care o fac vulnerabilă şi conceptual, şi aplicativ.

Autor: Carmen Fărcașiu

Sursa: ziarulfaclia.ro

Foto: revistasinteza.ro

More Stories

3 min read
2 min read

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.
Citește mai multe:
Închide