– Cât de apropiat sunteți de „establishmentul” Partidului Republican? Admiteți că acesta are o parte de responsabilitate în pauperizarea claselor populare americane pe care ați descris-o?

– Cum am mai spus, „establishmentul” Republican i s-a opus lui Trump de câte ori a avut ocazia. În această mare mișcare naționalist-populistă, „establishmentul” Republican nu este alături de noi. De pildă, Trump a negociat un contract pentru soia, pentru ca valoarea ei să fie garantată indiferent de cursul de pe piața bursieră. Imaginațivă că „establishmentul” Partidului Republican nu a fost favorabil acestei măsuri, apreciind că aceasta ar obliga China să facă mari reforme structurale. De altfel, „establishmentul ” Republican s-a făcut apologetul imigrației clandestine, pentru că aceasta permite să intre în țară forță de muncă puțin calificată, deci ieftină. Abia sosită la Washington, delegația chineză s-a grăbit să urce colina Capitoliului pentru a lua masa cu „establishmentul” Partidului Republican.

Înainte de venirea lui Trump, toți acești bravi oameni erau total rupți de muncitorii care alcătuiau baza Partidului Republican. Amintiți-vă de alegerile primare din 2016: Trump are de înfruntat doisprezece candidați, toți sprijiniți puternic de Heritage Foundation, Caton Institute, American Enterprise Institute, frații Koch, Paul Singer și alții la fel. Că erau libertarieni ca Ron Paul, conservatori ca Ted Cruz, guvernatori ca Chris Christie, neoconservatori ca Marco Rubio sau membri ai facțiunii Bush, aveam de-a face cu crema cremelor, cu floarea „establishmentului” Republican.

În acest mediu a aterizat Donald Trump. El le-a zis: vom construi un zid și vom închide frontierele, vom aduce înapoi companiile delocalizate, vom taxa tranzacțiile cu China. Ei nu știau ce înseamnă cuvântul „protecționism”, probabil nu-l auziseră niciodată, nici măcar nu era în vocabularul lor.

În alegerile primare se vede bine că nici măcar nu știau cum să-i răspundă, pentru că nu erau decât niște politicieniroboți programați să raționeze într-un anumit fel. În weekendul dinaintea votului, „establishmentul” Republican, prin persoana lui Paul Ryan, mi-a spus în față că nu merită osteneala să mergem la Wisconsin, pentru că oricum îl vom pierde cu cel puțin trei puncte și ei nu doresc să fie asociați cu acest dezastru. I-am răspuns că este absurd și că eram convins că putem câștiga Wisconsin. Strâns, desigur, dar trebuie să mergem! Atunci Paul Ryan și „establishmentul” Republican au refuzat să apară pe scenă cu noi. Nu își dădeau seama că discursul lui Donald Trump răspundea îngrijorărilor clasei muncitoare americane, pentru că ei înșiși erau pur și simplu rupți de ea.

În timpul campaniei, am avut trei inamici: partidul elitei mediatice a fost primul dintre ele, partea din Partidul Democrat atașată valorilor de stânga a fost al doilea și „establishmentul” Partidului Republican a fost al treilea. Combinați aceste trei categorii care se înțeleg bine între ele și veți obține elita politico-mediatică care i se opune lui Donald Trump încă de la început.

Cum fură chinezii tehnologia partenerilor

– Ați spus că sunteți protecționist. Care este opinia dvs. despre Școala de la Chicago?

– Nu cred în modelul neo-liberal. Evident, sunt favorabil unei părți a capitalismului, cu condiția să fie un capitalism al realității, un capitalism practic. Universitarii Școlii din Chicago s-au rătăcit în teoriile lor abstracte și au făcut din piața liberă un fetiș. Lumea este astăzi divizată între două sisteme opuse: de o parte, China, acest totalitarism mercantil care încearcă să inunde lumea cu mărfurile și lichiditățile sale prin programul „Made in China 2025” (…) De partea cealaltă sunt democrațiile care încă funcționează după regulile liberale și rezistă de bine de rău invaziei acestor produse manufacturate care ies total de sub reglementările Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), dezechilibrează balanțele lor comerciale și le distrug locurile de muncă. De aici provine furia popoarelor. Școala economică de la Chicago este atractivă teoretic, dar în practică nu rezistă.

Dar știți la ce vă expuneți din partea marilor organe de presă dacă spuneți asta în Statele Unite? Pe mine m-au acuzat, nici mai mult, nici mai puțin, că sunt comunist. După mintea lor, aș fi un bolșevic doar pentru că sunt în favoarea protejării industriilor noastre și a muncitorilor americani!

– Cea mai mare provocare pentru dvs. este de a converti Partidul Republican la protecționism?

– Donald Trump a câștigat și pentru că protecționismul, în special în fața Chinei pentru recâștigarea locurilor de muncă, este una dintre dimensiunile pe care am avut grijă să o înscriu în toate discursurile lui. Este unul din motivele pentru care am câștigat în Michigan, Wisconsin, Ohio, Pennsylvania și în Midwest. Deoarece, așa cum arată marele sociolog J.D. Vance în Hillbilly Elegy, citând cercetări ale MIT și Harvard, există o corelație între exodul uzinelor și locurilor de muncă înspre China și criza opioidelor, care, așa cum știți, omoară 50.000 de persoane anual în Statele Unite (…)

Ne-am lăsat păcăliți de China. Mai ales de practicile lor privind transferul de tehnologie: când o companie din Franța vrea să facă afaceri sau să producă în China, va fi obligată să recurgă la un joint-venture prin care China va avea acces la tehnologiile franceze pentru pentru a și le însuși. Este vorba deci de un furt de proprietate intelectuală și de racket. Vreți să faceți comerț cu China pentru a-i face concurență, dat fiind că vă inundă piețele? Atunci veți fi obligați să îi oferiți pe tavă tehnologia voastră (…)

Forța uriașă a rețelelor sociale

– Ați condus Breitbart News: revoluția digitală reprezintă o amenințare sau o oportunitate pentru democrație?

– Democrația nu a fost niciodată atât de solidă, dar presa s-a apucat să afirme că ea se află în pericol atunci când elitele au început să piardă alegerile. Democrația a ajuns brusc în mare primejdie doar pentru că au primit ei un șut electoral în fund. În noiembrie trecut, în Statele Unite, au participat la vot 113 milioane de persoane, un record pentru alegerile de la jumătatea mandatului. Și cred că trebuie să ne așteptăm la o mare mobilizare pentru alegerile europene din luna mai. Oamenii sunt mai angajați decât înainte, și aceasta în bună măsură datorită rețelelor sociale. Rețelele sociale au eliminat eliminat total intermediarii și acest lucru l-a făcut și Breitbart. Avem astăzi alternative reale și cred că ne aflăm abia la începutul procesului. Amintițivă că Salvini și Bolsonaro au câștigat grație clipurilor video pe Facebook, fără să fie nevoie să cheltuiască milioane de dolari. Până și despre Ocasio-Cortez (tânără bolșevică, aleasă ca membră a Congresului din partea Democraților – n.r.) se uită că a fost barmaniță acum câțiva ani și câștiga 17.000 de dolari pe an, iar astăzi este a treia cea mai importantă figură politică din Statele Unite, națiunea cea mai importantă din lume. Da, rețelele sociale sunt incredibil de puternice!

„Putem evita un conflict militar cu China doar confruntând-o economic”

– China poate deveni pe viitor și o amenințare militară?

– Există o carte foarte cunoscută numită Unrestricted Warfare, scrisă de doi strategi militari chinezi în anii 1990. Este un fel de plan de război împotriva Occidentului care expune trei tipuri de războaie: războiul informațional, războiul economic și războul armat. Ceea ce descrie se rezumă astfel: „Singurul lucru pe care occidentalii îl pot face este să se bată și au strategii bune de luptă. Nu îi vom învinge din punct de vedere militar niciodată, dar îi putem învinge folosind războiul informațional și războiul economic.” Iată de ce China este angajată în distrugerea Occidentului din punct de vedere economic și iată de ce ea și-a intensificat războiul informațional, pirateria cibernetică și spionajul cibernetic al proprietății intelectuale.

În ceea ce privește conflictul armat, sper că nu vom ajunge niciodată acolo. Tânăr fiind, pe la mijlocul anilor 1970, eram pe un distrugător în Marea Chinei de Sud. Această mare este calea navigabilă cea mai importantă din lume, pe unde se desfășoară 40% din comerțul mondial, și care a fost mereu deschisă navigației libere pentru toate națiunile lumii. Chinezii au construit aici șapte insule fixe care sunt în realitate niște portavioane care le servesc pentru a revendica Marea Chinei meridionale ca mare teritorială. Mă gândeam în 2014 că în următorii cinci ani va avea loc un război în Marea Chinei, într-atât este de exploziv climatul geostrategic… De exemplu, japonezii consideră că amenințarea cea mai mare la adresa lor nu vine de la Coreea de Nord, ci dinspre unul din cele două puncte de tensiune majoră, care sunt Taiwanul și Marea Chinei.

Dacă nu vom reuși să venim de hac Chinei, constrângânduo să se supună regulilor noastre economice, occidentalii vor evita cu mare dificultate un conflict în Marea Chinei. Conflict care sper din toată inima să nu aibă loc. Dar îl putem evita doar confruntându-ne economic cu China.

Este ceea ce face Trump de când a fost ales, este însăși emblema președinției sale. El se concentrează pe asta și avem toate forțele guvernării alături de noi, focalizate pe această miză, care va deveni determinantă la alegerile prezidențiale din 2020.

Trump, binefăcătorul negrilor și hispanicilor

– Detestați mai mult „Stânga- Caviar” decât Stânga à la Bernie Sanders? Ce credeți despre politica identităților pe care o duce Stânga? Nu duce la o fracturare a Americii?

– Îi ascult pe „progresiști” și ce spun ei despre Trump. Ei divizează într-adevăr America dorind să meargă mult prea departe cu politica identitară, deoarece cred că acesta este un mijloc pentru a câștiga. Din punctul meu de vedere, este o politică meschină, care contrastează cu rezultatele economice și cu chestiunea socială. Uitându-te la realizările lui Trump, îți dai seama că a făcut să avem cel mai redus nivel al șomajului în rândul negrilor din toată istoris, cel mai redus nivel al șomajului în rândul hispanicilor din ultimii 40-50 de ani, salarii mai mari pentru aceste două categorii și se poate deja observa în sondaje că latinoamericanii încep să se întoarcă spre Trump, care are peste 40% aprobare la hispanici, tăind creanga de sub fundul Democraților cu clientelismul lor etnic.

„Islamul este periculos, dar poate fi controlat”

– Cea mai mare amenințare pentru Occident nu este Islamul?

– Consider că acest Islam radical și mai ales Islamul politic și Sharia sunt în mod clar o amenințare majoră la adresa Occidentului, dar cred că o putem rezolva, cu atât mai mult cu cât avem parteneri în Orientul Mijlociu care au înțeles mizele. De exemplu, generalul Al-Sisi (președintele Egiptului – n.r.) a explicat bine că Islamul trebuie să se reformeze în interior pentru a intra în modernitate și doar națiunile islamice pot face asta. De aceea, împreună cu președintele Trump am mers la Riad, la Ierusalim, și la Roma cu ocazia primului nostru turneu în străinătate: pentru a pune în dialog marile focare ale Iudaismului, Islamului și Occidentului Iudeo-Creștin.

Da, Islamul radical este în mod evident o amenințare majoră pentru Occidentul Iudeo-Creștin, dar nu Islamul în general, ci interpretarea sa radicală, islamistă, suprematistă, plasând Sharia deasupra tuturor celorlalte lucruri și îmbrățișând Jihadul. Și cred că împotriva acestei amenințări Trump a fost una dintre figurile cele mai angajate. Dar dacă priviți la amenințările existente, China este cea care întruchipează amenințarea cea mai gravă la adresa Occidentului, date fiind mărimea, istoria și ambițiile sale. Nu avem decât să privim noile drumuri ale mătăsii și să observăm recenta vizită a președintelui Chinei în Franța. A adus cu el 60 de miliarde de dolari: dacă planul Chinei reușește, Franța va fi foarte diferită de cum este astăzi, și aceasta va fi o problemă mult mai mare decât Islamul radical.

Globaliștii nu au vrut să vadă această amenințare. Iar Macron vede acum venind la el un președinte chinez cu 60 de miliarde de dolari. Cum să-l ignore?

Traducerea și adaptarea: Adrian Pătrușcă

Sursa: evz.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.